AQ-FPC - Asigurarea Calităţii în Formarea Profesională Continuă
http://www.new-solar.org/pdf/ghidul_furnizorilor_fpc.pdf
În ultimul deceniu, învăţarea în rândul adulţilor a ocupat o poziţie centrală în cadrul politicilor de cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Astfel, Miniştrii educaţiei din ţările membre ale Uniunii Europene au fost de acord ca, până în anul 2020, cel puţin 15% dintre adulţi să participe la o formă de educaţie sau formare profesională, datorită contribuţiei esenţiale a educaţiei adulţilor la competitivitate, angajare pe piaţa muncii şi adaptabilitate socială.
Participarea adulţilor la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii este departe de a atinge nivelul de referinţă de 15% în majoritatea statelor din UE, doar Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie au depăşit acest obiectiv. Procentul variază semnificativ de la 1.4% până la 31.6% (2012), trendul fiind de stagnare. Procentele de participare ale adulţilor la învăţare sunt scăzute mai ales pentru persoanele slab calificate sau de vârstă înaintată.
Uniunea Europeană a oferit o serie de recomandări care se referă la provocările legate de necesitatea adoptării unei strategii de învăţare pe tot parcursul vieţii, care să ofere adulţilor cu competenţe scăzute acces la învăţare pe tot parcursul vieţii şi să consolideze coerenţa dintre educaţie, învăţare pe tot parcursul vieţii, formarea profesională şi ocuparea forţei de muncă.
Una dintre provocările adresate României este reprezentată de creşterea ratei de participare a adulţilor (25-64 de ani) la învăţarea pe tot parcursul vieţii la 10% până în anul 2020. Până în acest moment, România nu a înregistrat un progres considerabil cu privire la acest indicator, dacă ţinem cont că în ultimii 6 ani (2007-2013) a crescut doar cu 0,7 procente (2% în momentul actual). Conform statisticilor, ţara noastră are una dintre cele mai mici rate ale participării adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii, înregistrând un progres sub minimul stabilit de Comisia Europeană. Strategia UE 2020 stabileşte atingerea unui procent de 15% pentru adulţii participanţi la învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Validarea şi recunoaşterea învăţării informale şi non-formale sunt considerate ca fiind unele dintre instrumentele necesare pentru a motiva adulţii să se implice în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii. Toate statele membre UE, inclusiv România, au dezvoltat sau dezvoltă cadre naţionale ale calificărilor (CNC) în concordanţă cu cadrul european al calificărilor (EQF). Mai mult de jumătate dintre ţările membre ale UE au luat măsuri care se adresează dezvoltării calificărilor şi sistemelor de asigurare a calităţii în educaţia şi formarea profesională.