Deciziile care au dus la elaborarea strategiei

Europa 2020 ¹⁾ propune trei priorități care se susțin reciproc:

• creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
• creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
• creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional.

La nivel național, statele membre vor trebui să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile (de exemplu, e-guvernare, servicii de asistență medicală online, casa inteligentă, competențele informatice, securitatea).

Sistemul de Informare al Pieței Interne - IMI ²⁾ poate contribui la transformarea decisivă a cooperării administrative transfrontaliere pe piața internă și adaptarea acesteia la cerințele presante ale secolului 21 și la așteptările cetățenilor și întreprinderilor Uniunii Europene. În special, acest potențial are la bază posibilitatea:

• (1) de a adăuga la IMI noi domenii de politică,
• (2) de a dezvolta funcții noi,
• (3) de a conecta IMI cu alte sisteme de tehnologia informației și
• (4) de a utiliza funcțiile existente ale IMI pentru scopuri_noi.

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România – 2020 ³⁾. Documentul ⁴⁾ preia și adaptează la situația țării noastre elementele Agendei Digitale pentru Europa, una dintre cele șapte inițiative pilot ale Strategiei Europa 2020. Agenda Digitală definește rolul major pe care utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europa 2020.

Strategia Națională privind Agenda Digitală definește patru domenii de acțiune, după cum urmează:

1. e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing și Social Media – domeniu prin care se vizează creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul public din România prin modernizarea administrației;
2. TIC în educație, cultură și sănătate – domeniu prin care se vizează sprijinul acestor tehnologii la nivel sectorial;
3. TIC în e-comerț, precum și cercetarea, dezvoltarea și inovarea în TIC – domeniu ce vizează avantajele comparative regionale ale României și sprijină creșterea economică în domeniul privat;
4. Broadband și servicii de infrastructură digitală – domeniu ce vizează asigurarea incluziunii sociale.

O implementare completă a viziunii strategice asupra sectorului TIC în România va duce la investiții totale de aproximativ 2,4 miliarde euro. Impactul direct și indirect asupra economiei poate fi tradus într-o creștere a PIB de 13%, creșterea numărului de locuri de muncă cu 11% și reducerea costurilor administrației cu 12% în perioada 2014-2020.

Măsurile concrete prevăzute în Strategie vor duce la:

• asigurarea accesului cetățenilor și organizațiilor la servicii publice electronice (servicii de e-Guvernare);
• îmbunătățirea accesului la internet prin creșterea gradului de acoperire a rețelelor de comunicații electronice de mare viteză în bandă largă;
• creșterea gradului de utilizare a internetului;
• promovarea comerțului electronic;
• creșterea numărului serviciilor publice electronice transfrontaliere;
• sporirea conținutului digital și dezvoltarea de infrastructuri TIC în domeniile educației, sănătății și culturii;
• sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC prin susținerea cercetării-dezvoltării și inovării în domeniu.

De asemenea, Strategia fixează, pentru România anului 2020, atingerea următorilor indicatori:

1. cel puțin 35% dintre cetățeni să utilizeze sistemele de e-Guvernare;
2. cel puțin 60% dintre cetățeni să utilizeze cu regularitate internetul;
3. cel puțin 30% dintre cetățeni să facă achiziții on line;
4. o acoperire cu rețele de comunicații în bandă largă (peste 30 Mbps) de minim 80%.

Strategia Națională privind Agenda Digitală definește cadrul pentru o structură instituțională care va oferi o viziune unitară, va gestiona centralizat și coordonat toate aspectele legate de informatizarea serviciilor publice și de realizarea interoperabilității la nivel european.

• actele_normative_in_vigoare
• Tabloul de bord al pieţei interne
  • Situația în statele membre - România (Perioada de raportare: 2015)
  • Statistici IMI (Perioada de raportare: 2016 semestrul I)
• analiza_swot

În cadrul Sistemului IMI, cele mai multe schimburi de informații au fost pentru următoarele domenii legislative:

1. Calificări profesionale
2. Detașarea lucrătorilor
3. Servicii